Mănăstirea Capidava – arc peste timp

Experiența mea cu tabăra de jurnalism de la Mânăstirea Dervent a început încă dinainte să înceapă. Anul trecut citeam articolele prietenilor mei. Următorul pas… i-am întrebat despre ce este vorba şi am rămas surprins de entuziasmul cu care îmi povesteau despre activităţile din tabără, despre drumeţiile pe care le-au avut şi despre Părintele Andrei. Apoi, am ajuns alături de ei în ediția a doua.

Sursa foto: Arhiepiscopia Tomisului

După o zi de vizitat alături de Părintele Andrei, starețul mânăstirii, drumul ne-a purtat spre mânăstirea Capidava. Aceasta este situată pe malul drept al Dunării, în partea vestică a judeţului Constanţa, pe drumul ce leagă Cernavodă de Hârşova.

Încă de la intrarea pe poarta mânăstirii am fost întâmpinaţi de maica stareţă – stavrofora Mihaela (Pantea), fericită că un grup de tineri au ales să viziteze mănăstirea.

Am aflat de la maica Mihaela că mânăstirea este la început de drum, denumirea venind de la cetatea feudală, construită peste ruinele celei geto-dacice şi trasformată ulterior în castru roman, care se află în apropiere. În 2007 s-a hotărât înfiinţarea aşezământului monahal în care să vieţuiască călugări, dar timp de 2 ani, lucrările au stagnat. În 2009, mănăstirea a devenit de maici, iar lucrările au început în adevăratul sens al cuvântului: s-a trasat drumul spre mânăstire, s-a început construcţia la clădirea chiliilor unde este şi paraclisul cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, dar şi biserica mare.

Iniţiativa construirii mânăstirii a fost a Înaltpreasfinţitului Părinte Teodosie, care a dorit să reînvie viaţa monahală în jurul cetăţilor vechi ale Dobrogei. La Capidava a existat încă din secolul VI d. Hr. o episcopie, care se afla în componenţa Mitropoliei Tomisului şi a Sciţiei Mici. De la Părintele Andrei am aflat de ce se făceau biserici în marile cetăţi: ele au avut un rol foarte important în creştinarea populaţiei de la nord de Dunăre, deoarece de aici se realizau numeroase călătorii misionare peste Dunăre.

Obştea mânăstirii este formată astăzi din șapte maici, împreună cu pr. duhovnic – Protosinghelul Andrei Hlatcu. Programul liturghic zilnic cuprinde cele 7 Laude bisericeşti şi Sfânta Liturghie. Majoritatea maicilor sunt din Bucovina, venite de la mânăstirea Humor, având convingerea că aceasta a fost providenţa divină. “Fiecare am căutat mai multă linişte şi mai multă rugăciune, iar mânăstirile mari, istorice, sunt vizitate de mulţi turişti. Dar într-o mânăstire mai izolată poţi găsi liniştea şi timpul pentru rugăciune.”

În anul 2013 s-au început lucrările la biserica mare închinată Sfinţilor Mucenici Epictet și Astion. Mânăstirea a primit acest hram fiindcă se consideră că sfinţii mucenici, ale căror moaşte au fost descoperite în ruinele cetăţii Halmyris, în drumul lor au poposit şi la cetatea Capidava, unde au răspândit învăţăturile Sfintei Evanghelii. O părticică din moaştele acestora se află spre închinare în paraclisul aşezământului. Biserica mare este străjuită la fiecare punct cardinal de câte o cruce, întărind faptul că această lucrarea este pusă sub ocrotirea dumnezeiască.

Înainte de plecare, respectând tradiţia athoniană a kerasmei, maica stareţă a pus înainte pelerinilor apă rece, limonadă şi turtă dulce, pentru a prinde putere în continuarea călătoriei.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s