”Mă așteptam să fie ceva deosebit, dar nici chiar atât de deosebit” – replica lui Dragoș mi se pare sinteza celor trăite până acum și a celor ce vor fi trăite, aici, în Dobrogea, de studenții noștri găzduiți la Mânăstirea Dervent. Și nu cred că este cineva care să îl contrazică. Sub îndrumarea părintelui Andrei, starețul mânăstirii, am descoperit schiturile și mânăstirile din această parte a Dobrogei, vestigiile antice precum mormântul traco de la Movila Documaci, bisericuțele de cretă de la Basarabi, chilii ale pustnicilor de odinioară săpate în stâncă, canaralele și lacurile ascunse – multe din ele locuri neumblate și necunoscute.
Mai presus de aceasta am descoperit sufletul locurilor, istoriei și oamenilor de aici. Am descoperit bucuria fiecărei clipe trăite cum se cuvine, bucurie ascunsă nu numai în vorbele și privirile oamenilor, ci și într-o rază de soare luminând la apus lanurile de floarea soarelui, în șipotul fântânilor dobrogene, în mersul agale după doi pui de prepeliță rătăciți pe asfalt, în dialogul mut cu o vulpe păzind o intrare de la peștera Limanu, în bucuria celor de aici de a găzdui și a oferi bucatele care întremează și desfată, în poveștile mărturisind destine pilduitoare.
Echipa:
Editori coordonatori
Prof. univ. Mihai Coman
Drd. Oscar Stănciulescu
Reporteri
Jurnalism la Dervent 