În locul în care au fost descoperite moaștele celor mai vechi martiri creștini atestați în Dobrogea, la Halmyris, istoria nu se rescrie, așa cum spune clișeul. Aici, istoria se scrie. Și se scrie cu litere atât de mari încât, pe locul în care au fost descoperite moaștele Sfinților Mucenici Epictet și Astion se va înălța, cu voia lui Dumnezeu, cea mai mare Catedrală din Dobrogea.
Locuri atât de interesante precum cele din Dobrogea mai rar mi-a fost dat să explorez. Oprirea de astăzi: 45°1′30″N 29°11′52″E sau, pe scurt, comuna Murighiol, gazdă a cetății romane Halmyris și a mănăstirii cu același nume. Servind inițial drept sediul al unor unități militare și stație a flotei dunărene Classis Flavia Moesica, cetatea Halmyris reușește să surprindă și astăzi prin modul minuțios în care au fost gândite și realizată așezarea: de la băi publice cu apă caldă și până la biserică, nimic nu lipseste din peisaj.
Cu toate că au început acum mai bine de 35 de ani, cercetările continuă și astăzi. Unică şi complexă, cetatea, care a funcţionat până la începutul secolului al şaptelea după Hristos, are o formă trapezoidală, latura mică a acesteia fiind poziționată spre nord. Cele 15 turnuri și valul de apărare străjuiesc cetatea, tot sistemul defensiv fiind gândit astfel încât să nu permită accesul inamicilor.
De la romani la… români
În apropierea locului în care strămoșii noștri au scris istorie, pr. protos. Iov Archiudean a demarat, încă din 2002, construcția unui impresionant lăcaș de cult care va cinsti memoria Sfinților Mucenici Epictet și Astion, lăcaș de cult care va primi numele cetății, Halmyris. Piatra de temelie a noii mănăstiri a fost așezată la data de 8 iulie 2002, urmând ca, cinci ani mai târziu, pe 8 iulie 2007 să se producă sfințirea bisericii de la demisolul viitoarei catedrale.
Interesant este momenul în care am ajuns la Halmyris: exact în ziua în care Sfânta Mănăstire prăznuia hramul Sfinților Mucenici Epictet și Astion, pe 8 iulie. Emoție, liniște sufletească, soare blând și o adiere mai mult decât plăcută a vântului. Sute de pelerini asistau pioși la slujba organizată, în curtea mănăstirii, cu prilejul hramului de vară al mănăstirii.
În timp ce Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, şi Preasfinţitul Părinte Andrei, Episcopul Harghitei și Covasnei, alături de Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi oficiau Sfânta Liturghie, în imediata apropiere a „altarului” pelerinii formau o coadă liniștită pentru a se închina la raclele în care erau așezate moaștele ocrotitorilor duhovnicești ai mănăstirii, Sfinții Mucenici Epictet și Astion. Însă liniștea mulțimii este întreruptă pentru câteva clipe și, la unison răsună Crezul. Bărbați și femei, tineri și bătrâni deopotrivă, toți în același glas, au rostit Simbolul Credinței cu atâta emoție cum rar am întâlnit.
Liniște în suflete, căldură în inimi, pace, sinceritate, file de istorie, rugăciune și pioșenie. Cuvintele simple care descriu experiența trăită la Halmyris, încă unul din locurile pe care nu trebuie să le ratați, dacă vizitați Dobrogea.
Jurnalism la Dervent 