Durostorum – Spre Istorie Înainte

Silistra este un oraș bulgăresc situat chiar la granița cu România. Pe vremuri, românii din Călărași traversau Dunărea cu bacul ca să cumpere de la bulgari lucrurile pe care nu le găseau sub regimul Ceaușescu: ciocolată, săpunuri, deodorante. Acum, obiectivul principal al traversării graniței nu mai este comerțul, căci ambele țări sunt parte din Uniunea Europeană. În schimb, mulți români traversează apele liniștite ale Dunării pentru turism, fiindcă orășelul de dincolo de fluviu adăpostește obiective turistice interesante, printre care ruinele cetății Durostorum.

Un stejar falnic păzește astăzi intrarea dinspre răsărit a fortăreței. Cum am trecut pe sub crengile lui lăsate, am zărit  ceea ce mai demult a fost o biserică episcopală cu trei naosuri și cu o lungime de 35 de metri. Copiii se jucau pe lângă noi și se cățărau fără griji pe ruine. Tinerii se plimbau de mână prin parcul ce înconjoară astăzi întregul complex, căci actualul oraș pare să fi crescut din cetatea Dobrogei istorice.

La pas spre vestul fortăreței, am vazut câteva cafenele, un restaurant, iar un mall se afla pe coasta ruinei, căci împletirea dintre antic și prezent este aici la tot pasul. La fel ca mai la vale, copiii se urcau pe pietre să se joace sau să se odihnească, iar oamenii se plimbă pe străzi indiferenți la valoarea istorică a sitului arheologic care doarme de sute de ani în zgomotul orașului modern.

Fortăreața de pe colina abruptă a fost construită de traci și a înflorit în perioada III – II î. Hr. , iar Claudiu Ptolomeu din Egipt povestește în opera sa, “Geografia” despre dezvoltarea frumoasă a cetății care a devenit unul dintre centrele administrative importante de pe malul Dunării, mai ales din perspectivă militară.

Fortăreața de la Silistra este recunoscută și pentru martirii creștini  care și-au pierdut viețile aici. Aceștia n-au plecat capul în fața împăraților Dioclețian (284-305) și Galeriu (293-311), pecetluindu-și singuri soarta. Au dat dovadă de dârzenie pentru credința lor și de dragoste pentru propriul Dumnezeu. Din respect pentru ei și pentru posteritate, să le amintim numele aici și să vizităm locurile în care au trăit: frații Pasicrat și Valentin, Iuliu, Isihie, Marcian și Nicandru.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s