Halmyris: Liturghia martirilor – prilej de înălțare sufletească

Penultima zi a periplului nostru dobrogean avea să ne aducă în nordul regiunii, chiar lângă Delta Dunării, la Murighiol. De ce aici? Pentru că era ziua de pomenire a Sfinților Mucenici Epictet și Astion, martirizați cu peste 1700 de ani în urmă chiar în cetatea Halmyris, aflată pe aceste meleaguri.

foto CristinaȘi, cu această ocazie aveam să asistăm la o măreață sărbătorire, cu un sobor preoțesc impresionat, în fruntea cărora s-au aflat patru ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. ÎPS Teodosie, Arheipiscopul Tomisului, ÎPS Casian, Arheipiscopul Dunării de Jos, PS Andrei, Episcopul Harghitei și Covasnei și PS Visarion, Episcop al Tulcii, alături de zeci de preoți și diaconi, au ridicat glasurile lor într-o înălțătoare Sfântă Liturghie, spre cinstirea celor doi martiri ai Dobrogei.

Sute de oameni, de toate vârstele, veniți să se închine celor doi martiri, au participat la această Sfântă Liturghie. Alături de ei, și noi, grupul de jurnaliști și teologi, îndrumați de părintele stareț Andrei de la Mânăstirea Dervent, am avut bucuria de a fi martorii acestui eveniment deosebit și am căutat să împărtășim în cele ce urmează, impresiile noastre din acea zi.

Locul în care timpul încă are răbdare

„După aproape o săptămână de drumeţii în Dobrogea, ziua de sâmbătă m-a prins într-un loc în care emoția, liniștea și pacea sunt cuvintele cheie. Acest loc este Mănăstirea Halmyris, locul în care au fost descoperite moaștele Sfinților Mucenici Epictet și Astion, cei mai vechi martiri creștini din Dobrogea.

Foto IoanAtât de bine au fost potrivite lucrurile încât sosirea mea la Halmyris a coincis cu hramul de vară al Sfintei Mănăstiri care, pe 8 iulie, îi prăznuiește pe Sfinții Mucenici Epictet și Astion. O curte plină de oameni pioși care ascultau, fiecare în locul său pe iarbă, slujba. Punctul central al evenimentului a fost în micul altar unde raclele cu moaștele Sfinților Martiri au fost așezate. Până să ajungă la ele, pelerinii formau o coadă liniștită. Părea că aici este locul în care timpul încă are răbdare cu oamenii.

Liniștea a fost întreruptă doar de Simbolul Credinței, care i-a unit, în același glas pe credincioși. Emoția care a plutit deasupra mulțimii în aceste momente este una pe care eu nu îmi amintesc s-o mai fi trăit vreodată. Tineri și bătrâni, femei și bărbați deopotrivă, toți păreau să aibă liniște în suflete și căldură în inimi.” (Ioan Miclea)

Pace și liniște interioară

„S-a întâmplat inevitabilul. Ne-am apropiat de sfârșitul acestui frumos proiect care a durat o săptămână. În prima și ultima zi de sâmbătă pe care aveam să o petrecem pe tărâmul dobrogean, am poposit la hramul Bisericii din Halmyris (Murighiol). Deși biserica este contruită într-o zonă destul de retrasă, s-au adunat mulți credincioși dornici să asculte Sfânta Liturghie. De la cel mai mic la cel mai mare, credincioșii au venit sa asculte și să se roage împreună, lăsând grijile deoparte, cântând în cor cu preoții al căror cântec răsuna deasupra Dunării. Ba mai mult, cei mai în vârstă si-au adus scaune pentru a fi siguri că rezistă la toată slujba. Pe platoul de lângă mânăstire, copiii se zburdau sub privirile grijulii ale mămicilor, femeile se grăbeau să ajungă să se închine la moaște, adolescenți în costume populare căutau privirile admirative, fiecare trăia slujba, o trăia în suflet, dar o trăia și alături de ceilalți. Micile gesturi profane nu păreau deplasate sub cerul senin al Dobrogei.

Ați simțit vreodată acea liniște deplină în care sufletul îți este mai ușor și, parcă, mai aproape de Dumnezeu? Acest lucru l-am simțit atunci când am ascultat Sfânta Liturghie de la biserica Halmyris, o pace și o liniște interioară.” (Gabriela Popa)

O oază de pace

„Tot procesul de învăţare prin care am trecut pe parcursul săptămânii petrecute la Mănăstirea Dervent m-a făcut să fiu mai atentă cu oamenii, natura şi istoria lor. Însă cel mai de preţ lucru pe care l-am dobândit a fost legătura mai puternică dintre mine şi divinitate. Participând la slujba închinată Sfinţilor Mucenici Epictet preotul şi Astion monahul am realizat cât de importantă este comuniunea dintre oameni şi Dumnezeu. Mi s-a părut nemaipomenit să văd un număr atât de mare de credincioşi adunaţi cu scopul de se ruga şi a aduce o oază de pace în vremurile tulburi în care trăim.

Am descoperit câteva lucruri cu adevărat speciale, precum sonoritatea slujbei ţinute de un sobor de preoţi şi autenticitatea localnicilor care purtau veşminte tradiţionale. La un moment dat, văzând atâţia bunici împreună cu nepoţii am devenit uşor nostalgică şi mi-am adus aminte de vremurile când eram copil şi mergeam cu străbunica mea la Sfânta Liturghie. Astfel de momente te fac să apreciezi fiecare zi dată de la Dumnezeu.” (Bianca Cioboată)

Când gândurile se opresc

De îndată ce am intrat pe poarta mânăstirii, am zărit o mulțime de oameni adunați în curtea unde se oficia slujba. De la copii mici, adolescenți pănâ la adulți și oameni în vârstă, toți ascultau cu sfințenie slujba ținută de soborul de preoți. Nu știu numărul exact, dar mărturisesc că mi s-au părut foarte mulți, având în vedere că este prima slujbă la care am văzut un număr atât de mare de preoți. Și am fost impresionată. Să auzi cum cântă un cor de preoți, cu voci puternice și diferite, dar care se completau perfect una pe cealaltă, m-a făcut să simt un fior ce mi-a cuprins sufletul. Este un sentiment aparte pentru mine, aș putea spune unic. M-a făcut brusc să mă opresc din toate gândurile mele și pentru câteva momente am rămas tăcută, ascultând fiecare cuvânt pe care îl rosteau.

Veșmintele liturgice pe care le purtau preoții în timpul oficierii Sfintei Liturghii, prin forma lor impunătoare si ornamentată, îmi trezeau un sentiment de liniște sufletească. Acestea se armonizau cu decorul realizat din flori, icoane și motive liturgice. Atmosfera era una de legendă, mă imaginam în altă lume, departe de tot ceea ce înseamnă cotidian.” (Cristina Moraru)

Tineri îmbrăcați în portul tradițional

„Odată ajunsă la Mănăstirea Halmyris, am văzut mulțimea de oameni care împânzeau lăcașul sfânt la Praznicul Sf. Epictet și Astion. Un adevărat mozaic social ce se putea observa cu fiecare pas cu care înaintam către scenă. Soborul de preoți fiind unul impresionant, atrăgea toate privirile și captau atenția enoriașilor datorită interpretărilor psaltice ale Sfintei Liturghii. Prin mulțime am putut admira portul tradițional dobrogean, purtat cu mândrie de tinerii gătiți de mare sărbătoare.

Mănăstirea Halmyris se află încă în lucru, noi reușind să vedem doar demisolul, însă lucrările par să aibă un ritm promițător.” (Camelia Moldoveanu)

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s